Electroencefalograma (EEG)
EEG-ul înregistrează activitatea electrică a creierului cu ajutorul unor electrozi metalici dispuși pe cutia craniană, fixați temporar pe pielea capului cu ajutorul unei căști sub formă de plasă sau cască în formă de căciulă care se pune direct pe capul copilului, pentru a surprinde întreaga activitate a creierului.
Specialiști:
Timpul pentru consultație:
minute
EEG in veghe 200 lei |
EEG siesta 350 lei |
EEG
Permite un diagnostic corect și o urmărire a evoluției afecțiunilor sub tratament.
EEG-ul înregistrează activitatea electrică a creierului cu ajutorul unor electrozi metalici dispuși pe cutia craniană, fixați temporar pe pielea capului cu ajutorul unei căști sub formă de plasă sau cască în formă de căciulă care se pune direct pe capul copilului, pentru a surprinde întreaga activitate a creierului.
Traseul electroencefalografic este constituit dintr-o succesiune de unde cu aspect diferit, fiecare dintre ele reprezentând activitatea creierului într-o anumită zonă.
Datele oferite de electroencefalogramă depind de mai mulți factori: vârsta pacientului, starea de veghe sau de somn (natural sau determinat de anumite substanțe sedative), complexitatea bolii, prezența sau absența unui tratament.
Aspectul EEG se corelează cu datele clinice și examenul neurologic.
Avantajele EEG-ului sunt majore :
-posibilitatea efectuarii fara sedare.
-lipsa de nocivitate, de durere
-se poate face la orice varsta.
-nu necesita o pregatire speciala a pacientului.
Pentru ce manifestări se recomandă?
- crizele de pierdere a conștienței din veghe pentru a se stabili dacă este o criză epileptică sau o sincopă.
- crizele de pierdere a conștienței legate de plâns pentru a deosebi o criză epileptică de spasmul hohotului de plâns;
- epilepsie, la debutul bolii, urmărire evoluției, la scăderea medicației sau ulterior după întreruperea acesteia;
- traumatisme cranio-cerebrale cu dureri de cap persistente, cu modificări de comportament (agitatie, agresivitate, teamă nejustificată) și scăderea performanțelor școlare
- în convulsiile apărute din cadrul altor boli: meningite, encefalite, traumatisme
- durerile de cap însoțite de alte manifestări neurologice (vedere în ceață, amorțeli ale limbii sau pe un hemicorp, amețeală, confuzie) pentru a diferenția o migrenă de o criză epileptică.
- amețeli pentru a deosebi o criză epileptică de un sindrom vertiginos sau o lipotimie;
- clipitul pleoapelor pentru a diferenția un tic de o criză epileptică;
- tulburarea de atenție pentru a diferenția absențele de contemplare sau visare.
- manifestările din timpul somnului pentru a diferenția o tulburare de somn de o criză epileptică;
- convulsii febrile recurente sau cu durată lungă;